Home

ORDONANTA DE URGENTA nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele agroalimentare ecologice | Produse biologice | Programul Sapard | Legislatie | Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice | Statiuni de cercetare agricola | Asociatii ale producatorilor si procesatorilor | ferme agricole ecologice | Utilaje specifice | Seminte organice certificate | Produse utilizabile in agricultura ecologica | Firme de certificare | Conferinte , simpozioane, seminarii, intalniri | Comunicat de presa | Invatamint agricol | Articole, carti, reviste de specialitate | Bursa agribio | Cautare de parteneri | Linkuri | Colaboratori | Forum
Agricultura biologica in Romania
Agricultura, un nou tren catre Europa

"Agricultura - un nou tren catre Europa"
Viorel SALAGEAN

Īn cei aproape 12 ani de tranzitie, mai multe "trenuri" europene si mondiale au trecut prin "halta Romānia", īn plina viteza, lasāndu-ne cu speranta pe buze si īn priviri. N-am prins nici "trenul NATO" de la Madrid, n-am prins nici "trenul magistralelor petrolului" din bazinul caucazian, n-am prins nici "trenul marilor investitori straini" si, mai mult ca sigur, nu vom prinde nici "trenul U.E." editia 2004.

Iata ca īn saptamāna trecuta suieratul unui nou tren venind spre "halta Romānia" se putea deslusi din departare. Este vorba de "trenul agriculturii", cu gara terminus Uniunea Europeana.

Va trece, oare, si acest tren al sperantei īn viteza pe lānga noi?

... Īn saptamāna trecuta, Franz Fischler, comisarul european pentru agricultura, a stārnit valuri la Bruxulles o data cu prezentarea proiectului de reformare a sistemului de subventii directe catre fermieri. Socant īn esenta sa, proiectul vizeaza o modificare radicala a "Politicii Agricole Comunitare" prin ruperea legaturii dintre subventiile acordate fermierilor din tarile U.E. si nivelul productiei realizate.

Īn prezent, se stie ca, spre deosebire de Romānia, unde organismele financiare internationale au diminuat drastic sau chiar au anulat subventiile pentru agricultori, īn tarile U.E. se practica un sistem extrem de consistent de sustinere a fermierilor prin subventii acordate pe tona de produtie realizata, subventii care acopera īn jur de 40% din costuri.

Este de īnteles reactia furibunda declansata de noua "Politica Agricola Comunitara", prin "proiectul Fischler" īn tarile cu o componenta agrara importanta īn economia lor: Franta, Spania, Portugalia, Austria s.a. Rānd pe rānd, oficiali guvernamentali si lideri de opinie au iesit la rampa si au ripostat. Īn Spania, ministrul agriculturii, Miguel Arias Canete, a criticat sever noua politica agricola comunitara si a calificat reforma drept "negativa". Īn Austria, ministrul agriculturii, Wilhelm Molterer, considera ca "proiectul va lovi din plin agricultura Austriei, bazata pe exploatatii mici, sub 10 hectare". Fireste, reforma "Politicii Agricole Comunitare" are si sustinatori. Ministrul agriculturii din Olanda, Laurens-Jan Brinkhorst, pur si simplu, a laudat "propunerile curajoase" ale lui Fischler, iar reprezentanti guvernamentali din Germania si Italia au declarat ca proiectul este necesar si inspirat si ca el raspunde unor asteptari din partea opiniei publice.

Noua "Politica Agricola Comunitara" nu va putea multumi pe toti cei 15 actori, cu distributii īn roluri mai mult sau mai putin importante īn piesa surpriza scrisa de Franz Fischler. Iata un detaliu al reformei agricole care nu poate fi trecut cu vederea de guvernele unor tari mai pronuntat agrare din U.E., decāt cu riscul de a se confrunta cu miscari īn masa ale fermierilor, care, īn situatii asemanatoare, au degenerat īn actiuni agresive. Astfel, subventiile directe catre fermierii individuali ar urma sa fie plafonate la maximum 300.000 euro/ferma, iar plata va fi dependenta de doi parametri de baza: calitatea produselor si respectarea standardelor de mediu. Cu aceste informatii, iata-ne ajunsi īntr-un punct din care putem aborda impactul reformei agricole comunitare asupra agriculturii Romāniei.

Īn perspectiva integrarii īn U.E., Romānia va juca, fara īndoiala, īn abordarea oportunitatilor sale economice, cartea agriculturii. Prin potentialul sau de productie, prin conditiile de clima Romānia poate deveni īn perspectiva urmatorilor 15-20 de ani o putere agricola semnificativa īn structura U.E. Desigur, aceasta numai īn eventualitatea īn care si guvernele care se vor perinda la putere vor īntelege sa promoveze reforma structurala a agriculturii si sa sustina politici coerente de modernizare din temelii.

Marele avantaj pe care poate miza Romānia din perspectiva obiectivelor noii "Politici Agricole Comunitare" este acela al sansei de a obtine produse agricole ecologice. Din acest unghi de vedere, saracia de pāna acum ne poate ajuta: īn ultimii 12 ani consumul de īngrasaminte si pesticide īn Romānia a fost de 10-11 ori mai scazut decāt media europeana, fapt reflectat īn randamentele agricole modeste. Acum, cānd se pune accent prioritar explicit pe calitate si nu pe cantitate - iar aici calitatea īnseamna, īn primul rānd, produse agricole ecologice - Romānia are īn fata una dintre cele mai incitante oportunitati. Daca īn majoritatea tarilor europene solul este infestat cu remanente acumulate ani īn sir din excesul de īngrasaminte si pesticide, din dorinta de a obtine recolte si productii record, īn Romānia, īn schimb, solul este odihnit si curat, īn quasitotalitatea sa. Curatarea solului majoritatii tarilor europene de supradozele de chimicale īnmagazinate īn anii de competitie pentru supraproductii agricole se poate realiza īn sase-opt ani, cu pretul unor investitii serioase. Este limpede ca Romānia se prezinta la lansarea noii politici agricole comunitare īntr-o pozitie extrem de favorabila, aceea de competitoare autorizata, din start, pentru realizarea de produse agricole ecologice, de la grāu, orz, secara, porumb, floarea-soarelui, pāna la lapte, brānzeturi, carne si preparate din carne.

Fructificarea acestui īnsemnat cāstig natural al momentului presupune, īnsa, o abordare, la rang de politica de stat, a problemelor agriculturii, cu o larga deschidere spre modelele manageriale si tehnologice oferite de tarile U.E. Cāt ar fi de ecologic laptele muls de la o vaca crescuta de un taran pe o pajiste īnsorita de pe plaiurile mioritice, nu vom reusi sa vindem nici macar un kilogram īn nici o tara a U.E., daca nu īi vom asigura si un pret competitiv si conditii igienico-sanitare sau comerciale corespunzatoare cu standardele europene. Din pacate, īn imensa majoritate, producatorii agricoli romāni s-au īntors cu un secol īn urma īn tehnica de lucrare a pamāntului sau cea de crestere a animalelor.

Orientarea culturilor spre cele doua cerinte fundamentale impuse prin noua politica agricola comunitara - respectarea normelor de mediu si produse ecologice - este incomparabil mai usor de realizat de agricultorii romāni decāt cei din tarile U.E.

Totul depinde daca fermierii romāni vor avea si cu ce sa participe la aceasta competitie.

Va opri, macar pentru cāteva momente, "trenul agricol comunitar" si īn "halta Romānia"?

Raspunsul īl poate da numai guvernul, daca aceia pusi sa administreze soarta agriculturii romānesti simt cu adevarat miza acestui moment istoric si daca stiu ce au de facut. Negocierile "dosarului agricol" al Romāniei la Bruxelles, care vor fi deschise īn curānd, ar putea aduce primele semnale īn acest sens.

http://adevarul.kappa.ro/eco536-01.html

 

 

 

 

Enter supporting content here